AUTORI DR. COMISEL GABRIELA, CONF. DR. MANEA MADALINA

INTRODUCERE

Căutările noastre sunt îndreptate permanent către mai bun, mai puternic.

Modul meu de abordare terapeutică a fiecărui pacient este mult orientat către natural, către conservarea şi stimularea mecanismelor proprii organismului uman. Încerc ca fiecărei boli să îi acord minimul de medicamente chimice de sinteză, şi pe cât posibil cât mai multe soluţii naturale pentru vindecare sau ameliorare.

Modalităţile naturale de intervenţie pentru diferite situaţii în care se află organismul trebuie să le studiezi după terminarea facultăţii, ca terapii complementare, de exemplu: fitoterapie, apiterapie, homeopatie, acupunctură, terapia prin credinţă.

Câţi dintre noi avem deschidere către abordarea holistică a pacientului? Mereu ne întrebăm până când o să tot învăţăm despre corpul uman? Nu este mai uşor să spunem: terapiile nuaturiste sunt niste prostii! Fugi domnule de aici cu leacurile băbeşti!  

Recent am primit o invitaţie interesantă! Cine doreşte poate aplica la Biblioteca Cochrane Domeniul Medicinii Complementare, pentru o bursă în vederea realizării unui studiu sistematic review care să includă practici şi idei, din mai multe ţări, din afara domeniului convenţional al medicinei şi care se adresează tratării unei boli, promovării sănătăţii sau a stării de bine.

În cadrul acestei viziuni lărgite la nivel internaţional despre terapii complementare mi-am permis să vă prezint un caz clinic care incită la studiu: INTERVENŢII NATURISTE ÎN ASTMUL BRONŞIC LA COPIL

Datele din literatură susţin că predispoziţia genetică, care are un aport de 80% în declanşarea bolii, nu duce la astm bronşic în lipsa participării factorilor externi.

Având în vedere că frecvenţa astmului bronşic a crescut mult în ultimul timp am analizat anumiţi factori care favorizează apariţia astmului bronşic la copil:modificări ale dietei, calitatea alimentaţiei scăzută din punct de vedere nutritiv şi calitativ (fast-food, conservanţi alimentari, condimente excesive, aditivi alimentari E-uri) , imunitatea organismului copilului mic mult diminuată (manifestată prin infecţii respiratorii , infecţii şi tulburări digestive, infecţii cutanate crescute).

Mi-am pus întrebarea:“Dacă aceşti factori ar putea fi diminuaţi, care ar fi evoluţia astmului bronşic deja declanşat”?

Se presupune că exista lanivelul căilor respiratorii un defect fundamental în procesul de remodelare care explică de ce atopia produce uneori inflamaţie în căile respiratorii, hiperreactivitate bronşică şi astm bronşic. Dacă prevalenţa astmului bronşic este în creştere înseamnă că acest defect fundamental este în creştere şi probabil cauza sa este mai degrabă dobândită decât genetică.

MODUL DE INTERVENŢIE

Intervenţia am realizat-o la un copil mic de 8 ani diagnosticat cu astm bronşic persistent moderat, rino-conjunctivită alergică şi dermatită atopică având în antecedente teren atopic la ambii părinţi, cu determinarea alergiei la păr de pisică, praf de casă şi polen de graminee de toamnă. Pacientul este din Craiova, România, a fost examinat în perioada iunie 2007-octombrie 2008. 

Anamneza evidenţiază la mama şi tatăl copilului rinită alergică. Copilul iubeşte pisicile şi zilnic se juca cu ele. Situaţie relaţională familială tensionată, copilul a început şcoala.

Clinicpacientul, înainte de tratamentul medicamentos, s-a prezentat la medic pentru wheezing, tuse uscată (apărute de aproximativ 4luni anterior), rinoree apoasă, prutit ocular, infecţii herpetice perioral recidivate la 2 săptămâni, tegumente aspre (de 1-2 ani). Simptomele erau continui fără afectarea capacităţii de efort.

Obiectivs-au evidenţiat:raluri sibilante la bazele plmonare, expir prelungit, rinoree apoasă, tegumente uscate la nivelul palmelor, şi buzelor. Dezvoltarea somatică nu a fost afectată. Nivelul economic al familiei era foarte bun.

Paraclinic s-a constatat PEF (fracţia de ejecţie pulmonară) 70% din valoarea prezisă, calcemie 8,2mg%, eozinofilie 14%, restul analizelor de laborator în limite normale.

Tratamentul medicamentosprescris de medicul specialist alergolog a durat  aproximativ  12 luni cu corticoizi inhalatori (propionat de fluticazona), inhibitor al receptorilor de leucotriene (montelukast sodic), antihistaminice per os (levocetirizină), corticoizi intranazali (budesonida).

Deoarece corticoizii intranazali se asociau frecvent cu sângerări intranazale au fost eliminaţi după 2 luni de tratament. Simptomatologia respiratorie, dermatologică şi oculară s-a remis pe durata tratamentului medicamentos, perisitând pruritul nazal, rinoreea şi (din cauza deshidratării tegumentelor buzelor) recăderile herpetice.

Teoretic după o perioadă de trei luni de tratament medicamentos se încearcă reducerea dozelor de medicamente la minim dar cu menţinere controlului.

Am încercat să reduc corticoizii inhalatori, dar tusea reaparea.

Era nevoie de tratament medicamentos timp indelungat?Cât de lung?

Atunci m-am gândit să îmbunătăţesc calitatea alimentaţiei şi nivelul imunităţii copilului prin administrarea în alimentaţie a unor suplimente nutritive naturale ( o dată pe zi) care conţineau: vitamina E şi vitamina A (beta caroten) (din ulei de soia, pulbere de rozmarin, morcovi, roşcove, L selenometionină), vitamina C impregnată pe tărâţe de ovăz (din portocale, papaya), clorofilă din grâu verde, orz încolţit şi lucernă, multivitamine din legume, fructe şi zarzavaturi (din mere, brocoli, varză, morcov, citrice, spanac, roşii, afine roşii, acerola), aloe vera cu afine roşii şi mere, aminoacizi esenţiali (din proteină de soia, cazeinat de calciu, zer),citrat de calciu, vitamina D, oxid de magneziu, usturoi, cimbru, propolis, hidratare externă la nivelul buzelor cu aloe şi jojoba.

După 4 săptămâni de dietă îmbunătăţită calitativ şi administrată concomitent cu tratamentul medicamentos, am început să scad dozele la corticoizii inhalatori recomandând 1 puf/zi la două zile apoi la trei zile interval. După 2 săptămâni am inceput să administrez inhibitorii de receptori de leukotriene la 2 zile si apoi la 3 zile interval. Antihistaminicele per os au fost scăzute treptat până la eliminare completă în decurs de 2 săptămâni.

Copilul a redus contactul cu pisicile. În perioada de pregătire şcolară nu s-au mai exrcitat presiuni, s-a îmbunătăţit relaţia cu părinţii.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

După 8 săptămâni de la asocierea suplimentelor naturale, întreg tratamentul medicamentos a fost scos complet. Simptomatologia astmului bronşic, a conjunctivitei, dermatitei nu a mai apărut de 3 luni de la încetarea administrării tratamentului medicametos.

Ce este important de menţionat că nu au mai apărut în această perioadă infecţii respiratorii şi oftalmice.  Infecţiile la nivelul buzelor s-au redus în frecvenţă şi gravitate.

Obiectiv: murmur vezicular prezent normal, prurit nazal şi rinoree redusă (care nu a putut fi controlată nici medicamentos complet).

Paraclinic -PEF 85, eozinofilie8%, în rest în limite normale

Tratamentul medicamentos pentru menţinerea sub control a astmului bronşic costă între 100 şi 200 RON lunar (Prof. Dr. Dimitri Dragomir). Pentru tratamentul medicamentos, familia copilului nu plăteşte nimic, medicamentele fiind gratuite pana la varsta de 18 ani. Suplimentarea alimentaţiei cu suplimente naturale costă în medie 150 RON lunar, pe care familia trebuie să îi plătească deoarece suplimentele nutritive nu sunt gratuite la copil.

CONCLUZII, ÎNTREBĂRI

Cazul prezentat arată că o îmbuntăţire a alimentaţiei şi imunităţii organismului determină ameliorarea clinică, obiectivă şi paraclinică aa copilului cu atopie, astm bronşic, dermatită, conjunctivită atopică.

Prezentarea de caz arată necesitatea studierii mai detaliat, pe loturi extinse de pacienţi a efectului schimbării modului de alimentaţie la copilul cu astm bronşic precum şi a importanţei creşterii puterii de apărare a organismului.

Se ridică întrebarea care sunt cele mai eficiente alimente ce trebuiesc recomandate in astmul bronşic şi cât timp este nevoie pentru remedierea proceselor patologice instalate la nivelul arborelui bronşic?

Remedierile sunt persistente în timp?

Care este explicaţia fiziopatologică completă a efectelor observate?

1. DEFINIŢIE

            Astmul bronşic (AB) este o boalăinflamatorie cronică a căilor respiratorii, care produce episoade recurente de wheezing, scurtarea respiraţiei, distensie toracică, tuse. Obstrucţia căilor respiratorii este difuză, dar variabilă ca gravitate în diverse zone ale plămănilor şi este reversibilă spontan sau sub tratament. Inflamaţia se dezvoltăpe fondul unei hiperreactivităţi bronşice (HRB) preexistente declanşată de o mare varietate de stimuli.

2. MORFOPATOLOGIE

Infiltratul inflamator din peretele bronşic şi parenchimul înconjurãtor este bogat în eozinofile (E), polimorfonucleare neutrofile (PMN), limfocite B, mononucleare fãrã organizare în noduli limfoizi sau granuloame. Epiteliul cãilor respiratorii prezintã arii întinse descuamate, iar în membrana bazalã se gãseşte o cantitate sporitã de colagen. Muşchiul neted bronşic este hipertrofiat. Depozitele mari de mucus din cãile respiratorii conţin celule epiteliale şi inflamatorii.

3. PATOGENIE

Infiltratul inflamator din peretele bronşic şi parenchimul înconjurãtor este bogat în eozinofile E, PMN, limfocite B, mononucleare fãrã organizare în noduli limfoizi sau granuloame. Epiteliul cãilor respiratorii prezintã arii întinse descuamate, iar în membrana bazalã se gãseşte o cantitate sporitã de colagen. Muşchiul neted bronşic este hipertrofiat. Depozitele mari de mucus din cãile respiratorii conţin celule epiteliale şi inflamatorii.

Celulele implicate în procesul inflamator din astmul bronsicsunt în număr de peste 100 de tipuri