|
Autori
Manea Mădălina1, Nicolescu Iuliana2, Denisa Elena Lăcraru3
1Manea Mădălina, Lector Universitar, medic primar medicină de familie, UMF – Colegiul Universitar de Medicină Craiova. Adresa de coresponedenţă: Strada Înfrăţirii, bloc C19, ap 8, Craiova. madmanea@xnet.ro
2Nicolescu Iuliana, Confereanţiar Universitar, medic primar pediatru, UMF - Colegiul Universitar de Medicină Craiova
3Denisa Elena Lăcraru, asistentă medicală generalistă, Cabinet Medicina de Familie, Craiova, absolventă UMF Craiova, Colegiul Universitar de Medicină
Abstract
Introduction: Check control can be a good method to appreciate the health of people, if it is made in a organized mood. The good health is a good biologic, social and psychological state and the most proper persons to realize it are family physician and her/his nurse.
Reason of the study : Nursing process in check control of aged man for to improve the medical act and also to save time for the doctor.
Method:The study is a prospective without randomization study, realized in 12 months: the 1st of January 2002 till the 31st of December of 2002. The sample of the study is made by 200 aged persons who come to the family physicians for the check control.
Results: more than 80% of aged persons had have easy and moderate depended degrees for all 14 fundamental needs.
Discution:More than 80% of aged persons had have different depended degree, even if the medical examination didn’t identification this aspect. The nursing process is a better instrument to identify the social component of the health.
Conclusion:The association the nursing process with medical examination identify much better the health problems and improve the health care. These kind of services takes a lot of time and it needs to have a nurse only for the preventive care.
Keywords: check control, family practice, aged person, nursing process
Rezumat
Introducere. Examenul de bilanţ poate fi o metodă de apreciere a stării de sănătate a populaţiei generale, dacă este efectuat în mod organizat. Având în vedere că sănătatea este echilibrul bio - psiho - social al individului, cel mai în măsură să realizeze examenul de bilanţ este medicul de familie şi asistenta medicală generalistă.
Motivaţie.Evidenţierea modului de implicare a nursei în realizarea examenului de bilanţ la bătrân atât pentru completarea informaţiilor cât şi din punct de vedere al economisirii timpului medicului.
Material şi metodă. Studiul este de tip prospectiv nerandomizat, efectuat pe o perioadă de 12 luni: 01 01 2002 – 31 12 2002. Lotul studiat a fost alcătuit din 200 de pacienţi vârstnici la care s-a efectuat examenul de bilanţ împreună cu procesul de nursing.
Rezultate. Peste 80% din vârstnici au prezentat dependenţe în grade uşoare şi moderate de dependenţă pentru toate cele 14 nevoi fundamentale.
Discuţii. Peste 80% dintre vârstnici au fost identificaţi dependenţi deşi examenul de bilanţ al medicului de familie nu a evidenţiat acest lucru.Procesul de nursing este un indicator mult mai fidel pentru aprecierea componentei sociale a stării de sănătate.
Concluzii. Asocierea procesului de nursing cu examenul clinic de bilanţ este benefică pentru pacient şi pentru sistemul sanitar, deoarece identifică mult mai bine problemele de sănătate a populaţiei vârstnice, permiţând îngrijiri adecvate. Dar aceste proceduri sunt mari consumatoare de timp, motiv pentru care este necesară normarea unei nurse generaliste cu activitate exclusivă de prevenţie.
Cuvinte cheie:
Examen de bilant, medicină de familie, persoane vârstnice, proces de nursing
Introducere.
Examenul de bilanţ poate fi un instrument de apreciere a stării de sănătate a populaţiei, astfel încât să se depisteze precoce eventualele afecţiuni latente sau neglijate de către pacienţi şi să se efectueze o educaţie activă pentru sănătatea populaţiei. Acest examen de bilanţ este o activitate complexă, care oferă posibilitatea aplicării metodelor de profilaxie primară, secundară şi terţiară la întreaga populaţie asistată medical.
Procesul nursing, prin activitatea specifică de nursing, ar putea evidenţia aspectele sociale care nu sunt în prezent rezolvate complet de către medicul de familie.
Scopul lucrării de faţă este de a obţine un protocol de îngrijire nursing pentru vârstnic, care ar putea fi utilizat în completarea examenului de bilanţ medical efectuat de către medic. Rolul protocolului este de a distinge activităţile cu caracter independent ale pacientului şi de a creşte calitatea actului de îngrijire. Beneficiarul acestei acţiuni nu este altul decât pacientul.
Material şi metodă.
Studiul este de tip prospectiv nerandomizat, desfăşurat în perioada 01 ianuarie 2002 – 31 decembrie 2002 în cabinetul de medicina de familie Dr MM din Craiova. Pentru realizarea scopului propus am efectuat, conform tehnicilor specifice de îngrijire nursing, planul nursing la 200 adulţi vârstnici. Asistenta medicală a observat aceşti pacienţi şi le-a aplicat planul de îngrijiri nursing, în scopul efectuării studiului de faţă.
Lotul studiat a cuprins 1463 pacienţi cu vârste cuprinse între 65 şi 94 de ani la care li s-a efectuat examenul de bilanţ. La 200 de pacienţi, neselectaţi randomizat din acest lot, a fost aplicată în paralel cu examenul de bilanţ evaluarea nursing.
Anamneza efectuată de către nursă a identificat următoarele aspecte: obiceiuri şi condiţii de viaţă (consum de alcool, fumat, consum de medicamente / stupefiante, efort fizic, prezenţa tulburărilor de somn, igiena personală, igiena locuinţei, situaţia socială, situaţia financiară). Examenul obiectiv pe aparate şi sisteme a fost realizat de către medicul de familie, nursa identificând următoarele constante: greutate, înălţime, diametrul toracic şi abdominal, TA în ortostatism şi clinostatism, puls, AV, ritm respirator, diureza, scaune, temperatură.
Etapele iniţiale ale procesului de nursing: culegerea datelor, stabilirea diagnosticelor de nursing şi planificarea îngrijirilor au fost realizate în ziua în care medicul de familie a efectuat examenul clinic de bilanţ.
Aplicarea îngrijirilor a fost efectuată în intervalul de 30 de zile care a urmat iar evaluarea rezultatelor a fost efectuată planificat la 30, 60 şi 90 de zile din momentul începerii studiului. Evaluarea a fost cantitativă (cu ajutorul tabelului de dependenţe corespunzător celor 14 nevoi fundamentale ale fiinţei umane) şi calitativă (descriptivă).
Evaluarea nursing a fost sintetic notată în tabelul gradelor de dependenţă, corespunzătoare celor 14 nevoi fundamentale ale fiinţei umane (În tabelul 1 este ilustrata evauarea nursing la o pacientă cu ciroză hepatică).
Rezultate.
Rezultatele generale ale dependenţei stabilite la lotul studiat şi obţinute cu ocazia vizitelor la domiciliu pentru efectuarea EB se regăsesc în tabelul 2. Se observă că din cele 14 nevoi doar una a fost identificată a se realiza independent (nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale), restul nevoilor fiind dependente, de obicei în grade uşoare.
Discuţii
Deşi examenul de bilanţ este un act medical efectuat cu scop profilactic primar iar bolnavul nu are acuze care să-l determine să consulte medicul, 13 din cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite a fi dependente în mai mult de 60% din cazuri. Pentru acest motiv credem că starea reală de sănătate a populaţiei vârstnice trebuie reconsiderată şi după indicatorii nursing.
În cadrul examenului de bilanţ, asocierea procesului nursing cu examinarea medicală oferă un tablou complet şi specific al suferinţei fiecărui pacient în parte. Acest lucru se datorează faptului că, în timp ce medicul se adresează în principal bolii şi psihicului, nursa se adresează în principal componentei sociale a individului.
Avantajul asocierii procesului de nursing cu examenul de bilanţ constă în identificarea, pe lângă afecţiunile caracteristice senescenţei, a problemelor financiare (ce implică adaptarea soluţiilor la posibilităţile fiecărui individ) şi a problemelor sociale (însingurare, înstrăinare, incapacitate de îngrijire).
Dezavantajul constă în faptul că realizarea acestei acestei activităţi „combinate” necesită mult timp. O posibilă soluţie ar fi normarea unei asistente generaliste cu activitate exclusivă pe sectorul profilactic şi, fără îndoială, alocarea de fonduri pentru acest serviciu suplimentar.
Concluzii
Identificarea situaţiilor particulare vârstnicului duce la aplicarea îngrijirilor adaptate la condiţiile speciale. Examenul de bilanţ realizat prin colaborarea acţiunilor specifice ale medicului şi nursei este o oportunitate de identificare a situaţiilor particulare fiecărui vârstnic în parte. Optim ar fi ca aplicarea îngrijirilor pentru acest segment populaţional să se facă în echipă: medic de familie, nursa generalistă, nursa comunitară, psiholog, psihiatru, chinetoterapeut, preot, sociolog.
Examenul de bilanţ poate fi îmbunătăţit calitativ cu elemente specifice procesului nursing (mai ales pentru nevoile 8 – 14). Structurarea şi standardizarea aplicării îngrijirilor nursing conform protocolului nursing este o metodă de eficientizare a actului de îngrijiri (de exemplu, cuantificarea evaluării folosind tabelul de dependenţe).
Nu în ultimul rând, asocierea procesului de nursing la examenul de bilanţ favorizează identificarea aspectelor specifice de educaţie sanitară, adaptate fiecărui individ în parte. Dar activitatea este o mare consumatoare de timp, atât pentru medicul de familie care are din ce în ce mai multe sarcini de rezolvat înglobate în „plata per capita” cât şi pentru nursa generalistă a cărei activitate a fost transformată în secretariat. Pentru acest motiv considerăm optim normarea de la buget a unei nurse generaliste cu activitate exclusivă de prevenţie în a cărei atribuţiuni să intre şi realizarea segmentului specific din examenul de bilanţ.
Tabelul 1
Examenul de bilanţ efectuat la domiciliu, la o pacientă cu ciroză hepatică decompensată portal şi parenchimatos, externată de 3 zile din spital (internarea făcută cu ocazia apariţiei unui puseu de hemoragie digestivă superioară).
Pacienta GN, 69 ani, mediul urban, RC 482 / 11.02.2002
|
NEVOIA
|
Examen bilanţ
|
Vizita 2,
la 3 zile
|
Vizita 3,
la 7 zile
|
Vizita 4,
la 14 zile
|
|
1. respiraţie şi circulaţie adecvată
|
2(c)**
|
2 (c)**
|
2 (c)*,**
|
2 (c)***
|
|
2. a bea şi a mânca
|
3 (c)**
|
2(c)***
|
2 (c)*,***
|
1
|
|
3. a elimina
|
2 (c)**
|
2 (c)***
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
|
4. a se mişca şi a avea o bună postură
|
3 (c)**
|
3 (c)***
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
|
5. a dormi şi a se odihni
|
3 (c)**
|
3 (c)**
|
2 (c)***
|
2 (c)*
|
|
6. a se îmbrăca
|
3 (c)***
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
1
|
|
7. a menţine temperatura corpului în limite normale
|
1
|
1
|
1
|
1
|
|
8. a fi curat, îngrijit
|
2 (c)*
|
2 (a,c)*
|
2 (c)*
|
1
|
|
9. a evita pericolele
|
3 (c)***
|
2 (a,c)***
|
2 (c)*
|
1
|
|
10. a comunica
|
2 (c)*
|
2 (a,c)*
|
2 (c)*
|
1
|
|
11. a practica religia
|
1
|
1
|
1
|
1
|
|
12. a fi preocupat în vederea realizării
|
3 (c)*
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
|
13. a se recrea
|
3 (c)*
|
2 (a,c)*
|
2 (c)*
|
2 (c)*
|
|
14. a învăţa cum să păstreze sănătatea
|
2 (c)*,***
|
2 (a,c)*
|
2 (c)*
|
1
|
|
TOTAL valori dependenţe
|
33
|
28
|
26
|
20
|
Sursa de dificultate (a) – care ţine de pacient
Sursa de dificultate (b) – care ţine de nursă
Sursa de dificultate (c) – independentă de pacient şi de nursă
Grade de dependenţă:
1. independent
2. dependenţă uşoară
3. dependenţă moderată
4. dependenţă majoră
Intervenţie
- autonomă
- ** dependentă
- *** interdependent
Valoarea dependenţei generale:
- 14 pct – independent
- 15 – 28 pct – dependenţă uşoară
- 29 – 42 – dependenţă medie
- 43 – 56 – dependenţă majoră
Tabelul 2
Afectarea nevoilor fundamentale (conceptul Virginiei Henderson) la lotul studiat
|
NEVOIA
|
DEPENDENTĂ în:
|
|
1. respiraţie şi circulaţie adecvată
|
60% din cazuri
|
|
2. a bea şi a mânca
|
80% din cazuri
|
|
3. a elimina
|
80% din cazuri
|
|
4. a se mişca şi a avea o bună postură
|
80% din cazuri
|
|
5. a dormi şi a se odihni
|
100% din cazuri
|
|
6. a se îmbrăca
|
60% din cazuri
|
|
7. a menţine temperatura corpului în limite normale
|
Independentă în 100% din cazuri
|
|
8. a fi curat, îngrijit
|
60% din cazuri
|
|
9. a evita pericolele
|
90% din cazuri
|
|
10. a comunica
|
70% din cazuri
|
|
11. a practica religia
|
40% din cazuri
|
|
12. a fi preocupat în vederea realizării
|
80% din cazuri
|
|
13. a se recrea
|
60% din cazuri
|
|
14. a învăţa cum să păstreze sănătatea
|
80% din cazuri
|
Ca urmare a numeroaselor acte birocratice ce trebuiesc întocmite la nivelul cabinetului de medicină de familie, rolul asistentei medicale a fost treptat substituit cu al unei secretare. De multe ori chiar şi medicul de familie ignoră importanţa procesului de nursing pe care asistenta medicală trebuie să îl realizeze la nivelul cabinetului medical, iar calitatea actului medical are de suferit.
Este important ca perfecţionarea profesională să o realizeze nu numai medicul de familie ci şi asistentul medical pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale. De modul de perfecţionare a asitenţilor medicali răspund direct medicii cu care aceştia lucrează. De aceea medicul trebuie să fie la curent şi cu noile metode de perfecţionare a asistenţilor medicali, pentru a putea trimite asistentul medical la specializare.
Lucrarea de faţă încearcă să evidenţieze unele noutăţi ale procesului de nursing care aplicate la nivelul cabinetului de medicină de familie vor creşte calitatea serviciilor medicale acordate pacienţilor şi implicit vor îmbunătăţi starea de sănătate a populaţiei asistate.
|
