ASPECTE CLINICO-EPIDEMILOGICE IN HEPATITELE CU VIRUS B SI C

AUTORI: DR. IN MEDICINA GABRIELA COMISEL, CONF. UNIV. DR. MADALINA MANEA

OBIECTIV: Cresterea frecventei infestarii cu virusurile hepatitice ridica probleme deosebite sistemului sanitar. Ne-am propus sa cunoastem: 1. Prevalenta infestarii cu virusuri hepatitice B si C in populatia inscrisa la nivelul unui cabinet medical de familie din Craiova. 2. Evidentierea factorilor de risc pentru infectia cu virusuri hepatitice B si C. 3. Corelatii clinico- epidemiologice in infectiile cu virusuri hepatitice B si C.

MATERIAL SI METODA

Am organizat un studiu (prospectiv) cohort, in perioada noiembrie 2006 –ianuarie 2007, la un cabinet medical de familie din orasul Craiova, judetul Dolj. Din cei 1250 de persoane inscrise la cabinetul nostru au fost selectate prin randomizare un numar de 200 de persoane pentru a fi introduse in studiu. Pentru determinarea viremieis-a recoltat o cantitate de 2 ml sange venos de la fiecare persoana. Determinarea viremiei s-a realizat la toti pacientii de catre un singur laborator, la Bucuresti. Pentru evidentierea factorilor cauzali si favorizanti, precum si a manifestarilor clinice, fiecare persoana a raspuns la un chestionar aplicat de catre medic.

REZULTATE

Din cele 200 persoane selectionate pentru studiu 37 persone au refuzat sa intre in studiu, la 1 persoana (care a vrut sa participe) nu s-a putut recolat sange, 13 persoane nu au putu fi gasite pentru a fi anuntate in timp util sa participe la studiu, au intrat in studiu un numar de 149 persoane. Criteriu de includere a persoanelor in studiu a fost varsta intre 15-68 ani. 

Au fost de acord sa participe la studiu un numar de 149 de persoane.

Determinarile de laborator au pus in evidenta anticorpi anti HVC la 1 persoana (prevalenta= 0.68%), antigene Ag HBS la 6 pesoane(prevalenta 3%)  si anticorpi anti HBC la 41 persoane (prevalenta 20.5%). S-au evidentia anticorpi anti HBC 27.89%.

Prin completarea chestionarelor am evidentiat urmatoarele:

1. dintre factorii de risc, pentru infectiile cu virusuri hepatitice, proveniti din conditiile de viata si de munca, antecedente heredocolaterale, antecedente personale patologice: profesii in care se manevreaza sange uman 4.69%, calatorii in strainatate 15.43 %, privare de libertate in 0.67%, antecedente heredocolaterale cu infectii cu virusuri hepatitice C sau B 29.5%, antecedente personale patologice cu infestari cu virusurile B sau C 8.69%, antecedente heredocolaterale de hepatite cronice 19.52%,  infestare cunoscuta cu virus hepatitic B 1.47%, infestare cu virus hepatitic C cunoscuta 1.36%.
2. factori de risc pentru infectiile cu virusurile hepatitice B sau C: transfuzii 12.24%, operatii in antecedente 61.9%, spitalizari repetate in care s-au administrat tratamente injectabile12.24%, injectii la domiciliu inaninte de 1989 60.54%, tratamente stomatologice care au necesitat manevre sangerande 83.67%, tatuaje 2.04%, diverse manevre sangerande 2.04% (nu s-au luat in considerare fixarea cerceilor 51.04%), accidente grave  care au necesitat spitalizare 10.8%, nu a fost raportat consum de droguri la persoanele chestionate, folosirea lamelor de ras ale altor persoane 18.36%, boli cu transmitere sexuala in 12.24%, varsta la primul contact sexual: 15-18 ani  21.08% , sub 15 ani %, contact sexual cu o persoana cu virus hepatitic B sau C 3.40%, consum de alcool 8.31%.
3. manifestari clinice prezente la persoanele incluse in studiu: oboseala 57.7%, durere in hipocondru 39.59%, tulburari ale dispozitiei 38.25%, tulburari de concentrare 50.6%, scadere in greutate 10.7%, dispepsia 23.12%.

Vaccinarea impotriva virusului hepatitic B este destul de rara 16.1%

CONCLUZII Prevalenta infectiei cu virus hepatitic B este de 20.5% iar cea cu virus hepatitic C de 0.68% la nivelul populatiei inscrise la cabinetul nostru de familie. Factorii de risc, pentru infectia cu virusuri hepatitice, cei mai frecventi intalniti la nivelul cabinetului nostru sunt operatiile medicale in antecedente, efectuare de injectii la domiciliu, inainte de 1989 (cand se presupune ca se foloseau seringi cu sterilizare incerta). Este necesara profilaxia infectiei cu virus hepatitic B mai intensa. Datorita numarului redus de persoane din lotul de studiu, corelatiile clinico epidemilogice nu au iesit semnificative statistic. Din acest motiv acest studiu a fost aplicat largit in 20 cabinete medicale de familie din sudul Romaniei pentru a avea rezultate semnificative statistic.